* Bazele protectiei mediului

Site in lucru!

 

Rezultate examen ‘Bazele protectiei mediului’ Bio III 23, 30.05, 01, 03.06.2011

 

Competenţe specifice disciplinei:

1. Cunoaştere şi înţelegere

-          să definească obiectul de studiu al disciplinei;

-          să determine metodele de cercetare;

-          să definească noţiunea de mediu ecologic;

-          să determine factorii ecologici, abiotici şi biotici ai mediului, ce influenţează obiectele naturale;

-          să definească conceptele de structură şi de efectuare a cartării ecologice în ansamblu a mediului şi pe elementele structurale;

să determine locul ştiinţei cartografice în sistemul altor ştiinţe.

2. Aplicare

-          să aplice în procesul de cartare ecologică a metodelor, procedeelor şi instrumentarul cele mai contemporane şi mai efective;

-          să analizeze calitatea mediului şi a elementelor lui;

-          să utilizeze metode şi procedee în colectarea probelor de aer, apă, sol, plante, animale şi de a le analiza din punct de vedere chimic, biologic, bacteriologic etc.;

-          să determine şi să analizeze căile care ar permite evaluarea structurii ştiinţei cartografice;

-          să stabilească relaţii dintre principalele elemente ce participă la formare structurii bazei desenului topografic ca ştiinţă;

-          să analizeze principalii componenţi şi indici cartografierii obiectelor naturale;

să determine dinamica în spaţiu şi timp a stării ecologice a mediului prin observaţii şi măsurări.

3. Integrare

-          să identifice factorii de presiune asupra mediului înconjurător şi presingul antropici asupra acestui;

-          să estimeze comportamentul civilizaţiei contemporane referitor la problema optimizării, remodelării şi protecţiei mediului;

-          să aprecieze gradul de degradare a mediului şi a elementelor lui;

să estimeze importanţa ştiinţei cartografice în cadrul activităţilor de silvicultură.

Tematica cursului:

1. Problematica protectiei mediului

1.1. Cresterea demografica si poluarea mediului

1.2. Termenii poluant si poluare

1.3. Substante poluante

1.4. Clasificarea tipurilor de poluare

1.5. Poluarea mediului si insusirile sistemelor biologice

1.6. Circulatia, condensarea si dispersarea poluantilor in biosfera

2. Sursele de poluare si principalele substante poluante

2.1.  Principalele surse industriale de poluare

2.2.  Agricultura ca sursa de poluare

2.3.  Activitatile menajere

2.4.  Motoarele cu ardere interna

2.5.  Factorii de care depind efectele toxice

2.6.  Elementele poluante si exprimarea toxicitatii

2.7.  Componentele biocenozei si caracteristicile lor

2.8.  Conditiile in care are loc poluarea

3. Poluarea aerului. Prevenirea si combaterea ei

3.1.  Compozitia aerului atmosferic si poluarea

3.1.1. Sursele de poluare a aerului

3.1.2. Categorii de poluanti

3.1.3. Gazele cu efect de sera: formare, distributie, rol, cai de distrugere, consecinte

3.1.4. Incalzirea globala: cauze, proces, consecinte

3.2.  Autoepurarea aerului

3.3.  Prevenirea si combaterea poluarii aerului

3.4.  Poluarea aerului: impact asupra organismelor

3.5.  In loc de concluzii

4. Poluarea apelor. Prevenirea si combaterea ei

4.1.              Aspecte generale. Circuitul apei in natura

4.2.              Resursele de apa si asigurarea calitatii si cantitatilor necesare. Poluarea apelor

4.3.              Eutrofizarea apelor

4.4.              Eutrofizarea pe Fluviul Dunarea si in Delta Dunarii

4.5.              Eutrofizarea de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre

5. Poluarea solului. Prevenirea si combaterea ei

5.1.  Principalele functii ale solului

5.2.  Elemente specifice in poluarea si depoluarea solului

5.3.  Tipuri de poluare a solului. Natura si sursa poluantilor

5.4.  Masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii solurilor

5.5.  Metode de depoluare a solului

5.6.  Activitatea de monitoring a solului

Bibliografie:

I. Bica, Elemente de impact asupra mediului, Editura MATRIX ROM, Bucuresti 2000. P. Nelson, Index to EPA Test Methods, US EPA New England Region 1 Library Boston, 2003. M. Otel, D. Pineta, A. Cazacioc, “Aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe – manual“, MMGA – Directia Generala Evaluare, Impact, Controlul Poluarii si Managementul Riscului; ANPM – Directia Legislatie orizontala si Reglementari. E.I.P.P.C.B., Brefs. E.P.A., Applying Science to Improve Risk Assessment, 2000. Legislatia nationala si europeana. ECO indicator 99. Stanley Manahan, Environmental Chemistry, 8th edition, 2005. F. Dan, C. E. Dan, Combustibili, poluare, mediu, Editura Dacia, Cluj – Napoca 2002. C. Savii, Chimia mediului, Editura Presa Universitara Romana, Timisoara 1999. G. Niac, H. Nascu, Chimie ecologica, Editura Dacia, Cluj Napoca 1998. J. Glasson, R. Therivel, A. Chadwick, Introduction to Environmental Impact Assessment, UCL Press, London 1994. C. A. Fortlage, Environmental assessment. A Practical Guide, Gower Publishing Company, England 1990. I. Paunescu, A. Atudorei, Gestiunea deseurilor urbane, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002. M. Surpateanu, Elemente de chimia mediului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2004. ****, Environmental Impact Assessment Review, 2000 – 2007, Editura Elsevier.Alexiciuc A., Velişco N., ”Protecţia mediului”, Chişinău, 2003. Burlacu G., “Mediulu înconjurător”, Bucureşti, 2003. Filimon R., Botez M., Costăchel A., „Topografie Generală ”, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1958. Grădinaru G., ”Protecţia mediului”,  Bucureşti, 2000. Platon V., ”Protecţia mediului şi dezvoltarea economică”, Bucureşti, 1997.

La stabilirea notei finale se iau în  considerare	Ponderea în notare, exprimată în % (total = 100%)
- răspunsurile la colocviu (evaluarea finală)	50%
- răspunsurile finale la seminarii
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului
- activitati gen teme/referate/eseuri/traduceri / proiecte	50%
- alte activităţi (precizaţi) – participare voluntară la măsurători staţionare/expediţionare de  profil în cadrul unor teme de cercetare
Evaluarea finală se face pe baza : colocviului (50%);  notei obtinute la colocviul de seminar (25%), teme in timpul semestrului (50%).
Cerinţe minime pentru nota 5 (sau cum se acordă nota 5)	Cerinţe minime pentru nota 10 (sau cum se acordă nota 10)
- obţinerea notei 5 la evaluarea finală;- obţinerea a cel puţin 50 de puncte din punctajul general care se acordă la evaluarea finală la seminarii;- susţinerea publica a  activitatii de tipul teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte.	- obţinerea notei 10 la evaluarea finală;- obţinerea maximului de puncte la evaluarea finală la seminarii;- aprecierea cu calificativul “foarte bine” a activitati de tipul teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte.